INFÚL s.n. Bandă sacră de lână albă care încununa fruntea preoților sau cu care se împodobeau victimele în vechea Romă. [< fr. infule, lat. infula]. Vezi definitia »

1) Catargul dinspre pupă, la vechile corăbii ale vikingilor Sursa : Îndreptar rebusist de Dr.N.Andrei Vezi definitia »

HIBERNÁCUL s.n. (Bot.) Mugure metamorfozat și caduc, care constituie organul de rezistență (de iernare) al unor plante acvatice. [< germ. Hibernakel]. Vezi definitia »

SCRÚPUL s.n. Sentiment dezvoltat al cinstei, al onoarei, al datoriei. ♦ Fără (sau lipsit de) scrupule = fără nici un considerent moral, imoral; incorect. ♦ Exactitate, precizie în acțiuni, în lucrări. [< fr. scrupule, it. scrupolo, cf. lat. scrupulus – piatră mică]. Vezi definitia »

respectul Vezi definitia »