Definita cuvantului târâtor
TÂRÂTÓR, -OÁRE, târâtori, -oare, adj. Care se târăște. ♦ Plantă târâtoare = plantă a cărei tulpină se întinde pe pământ. ♦ (Substantivat) Animal care se târăște. – Târî + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu târâtor
LUBRIFICATÓR s.n. Dispozitiv de ungere. [Cf. fr. lubrificateur, engl. lubrificator]. Vezi definitia »
IMPULSÓR s. n. rotor al unei pompe centrifuge. (< fr. impulseur) Vezi definitia »
PARACĂZĂTÓR, paracăzătoare, s. n. Dispozitiv de siguranță pentru oprirea din cădere a coliviei ascensorului, în cazul ruperii cablului sau al defectării instalației. – Para2- + căzător. Vezi definitia »
SFOR1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care sforăie în timpul somnului. – Onomatopee. Vezi definitia »
RIZOCULTÓR, -OÁRE, rizocultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu rizocultura (cultivarea orezului). Vezi definitia »