PUFNÍ, pufnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ființe) A expira pe nări cu zgomot, scurt și sacadat (din cauza oboselii, a mâniei, a nemulțumirii). ◊ Expr. A pufni în (sau de) râs sau (tranz.) a-l pufni pe cineva râsul = a izbucni într-un râs brusc și zgomotos. 2. (Despre mașini) A da afară cu zgomot, scurt și sacadat, aburi, gaze, fum; (despre aburi, gaze, fum) a izbucni, a ieși cu zgomot. – Puf¹ + suf. -ni. Vezi definitia »

pozuní, pozunésc, vb. IV (înv.) a recunoaște. Vezi definitia »

CETĂȚENI com. în jud. Argeș, pe Dîmbovița; 3.195 loc. (1991). Filatură de lînă cardată. Davă geto-dacică (sec. 2 î.Hr.-1 d. Hr.), avînd important rol comercial cu așezările din Transilvania. Schitul Negru Vodă, cu o biserică săpată în stîncă (c. sec. 14) și construcții anexe din sec. 19. Vezi definitia »

BUNGHINÍ, bunghinesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra cu migală la ceva; a migăli. Vezi definitia »

HOMINIÉNI s. m. pl. grup de primate: omul fosil sau actual și strămoșii apropiați (gorila și cimpanzeul). (< fr. hominiens) Vezi definitia »