DIALÍZĂ s. f. 1. metodă terapeutică de dezintoxicare a sângelui în insuficiența renală. 2. procedeu de separare a corpilor coloidali trecându-i printr-o membrană semipermeabilă. (< fr. dialyse) Vezi definitia »

MUCOÁSĂ s.f. Membrană care căptușește sau învelește cavitatea unui organ secretor. [< fr. muqueuse]. Vezi definitia »

CHÍLĂ², chile, s. f. Element principal de rezistență al osaturii unei nave, așezat pe axa longitudinală a fundului navei. – Din fr. quille. Vezi definitia »

SINOSTÓZĂ s.f. (Med.) Sinartroză în care între segmentele osoase este interpus țesut osos; fuziune a două oase. [< fr. synostose, cf. gr. syn – cu, osteon – os]. Vezi definitia »

ICONOTÉCĂ s. f. loc într-un muzeu, într-o bibliotecă unde se păstrează gravuri, fotografii etc. ◊ (inform.) stocarea imaginilor. (< fr. iconothèque) Vezi definitia »