izvorâtúră s.f. (înv.) izvorare, țâșnire de apă. Vezi definitia »

TUMORIGENÉZĂ s.f. (Biol.) Apariție și dezvoltare a tumorilor; etiologie a tumorilor. [Cf. fr. tumorigenèse]. Vezi definitia »

DIACLÁZĂ s. f. fisură produsă în roci de către agenți externi sau de către tensiuni interioare. (< fr. diaclase) Vezi definitia »

ASPIRANTÚRĂ s. f. (în trecut) Sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați în științe. – Din rus. aspirantura. Vezi definitia »

cimbístră (cimbístre), s. f. – Pensetă de depilat. – Mr. țimbistră. Tc. çimbistra (Șeineanu, II, 127; Lokotsch 759; Cihac, II, 565); cf. ngr. τσιμπίδα, alb. tśimbith. Din ngr., după Gáldi 162. Vezi definitia »