suvintrít s.n. (reg.) tundere a oii pe sub pântece, între picioarele dinapoi și împrejurul cozii; tușinare. Vezi definitia »

HIPOBISULFÍT s. m. v. DESULFITÁ. vb. I. Tranz. A îndepărta hipobisulfitul de sulf din must sau din unele vinuri. – Din fr. desulfiter. [DEX '98] Vezi definitia »

TRONCĂNÍT, troncănituri, s. n. Troncănire. – V. troncăni. Vezi definitia »

TECALEMÍT s.n. 1. Dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. Pompă (de mână) cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. [Pl. -te, -turi. / < fr. técalémite, rus. tekalemit]. Vezi definitia »

ANORTOZÍT s. n. Rocă plutonică hololeucocrată alcătuită 90 la sută din plagioclazi și 10 la sută din componenți mafici. Asociațiile anortozice formează masive independente de dimensiuni mari. Vezi definitia »