APOSTRÓFĂ s.f. Procedeu stilistic constând în întreruperea bruscă a șirului ideilor pentru a se adresa direct unei persoane sau unui lucru. ♦ Mustrare, imputare, reproș (adresat violent cuiva). [< fr. apostrophe, lat. apostropha, gr. apostrophe – întoarcere către]. Vezi definitia »

DISCREPÁNȚĂ s.f. Nepotrivire, dezacord. [< it. discrepanza, cf. lat. discrepantia]. Vezi definitia »

sugăceálă, sugăcéli, s.f. (reg.) înghițire câte puțin a unui lichid. Vezi definitia »

mă, Bucur Obor! expr. (iron.) mă bucur! Vezi definitia »

a trage o clanță expr. (obs.) a practica sex oral. Vezi definitia »