IMPÚS, -Ă, impuși, -se, adj. Care trebuie urmat întocmai; care trebuie făcut, îndeplinit; obligatoriu. – V. impune. Vezi definitia »

HÓCUS-PÓCUS s.n. Formulă folosită de scamatori; p. ext. scamatorie. – Din lat. hoc[est op]us, hoc[est cor]pus. Vezi definitia »

CÍRUS s.m. (Met.) Tip de nori de culoare albă strălucitoare, formați din particule de gheață, care plutesc izolați la mare înălțime. [Pl. -uși. / < fr., lat. cirrus]. Vezi definitia »

a răsturna cu roțile-n sus expr. (er. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

ștocáus s.n. (reg.) închisoare, temniță. Vezi definitia »