slad (-duri), s. n. – Malț. Sl. sladŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 346; Conev 74), cf. sb., cr., slov., ceh. slad, pol. slod, mag. szalad. Sec. XVII. – Der. sladniță, s. f. (depozit de malț). Vezi definitia »

grad (gráde), s. n. – Nume dat unor unități de măsură de mărimi variabile. Fr. grade. – Der. (din fr.) grada, vb.; gradat, s. m. (soldat, gradat, caporal); gradați(un)e, s. f. (acțiunea de a grada); degrada, vb.; degradant, adj. Vezi definitia »

SEMINOMÁD, -Ă, seminomazi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de seminomadism. – Din fr. semi-nomade. Vezi definitia »

RĂSÁD, răsaduri, s. n. Plantă tânără (crescută din sămânță în seră sau în răsadniță) care a fost sau urmează să fie răsădită. ♦ Fig. Neam, seminție. – Din bg. razsad, scr. rasad. Vezi definitia »

CENTIGRÁD, -Ă adj. Împărțit în o sută de grade. // adj., s.n. (Subdiviziune) care reprezintă a suta parte dintr-un grad. [Cf. fr. centigrade, it. centigrado]. Vezi definitia »