pipáci, pipáci, s.m. (reg.) mac. Vezi definitia »

astragáci (-ce), s. n. – Unealtă de cizmărie folosită la întors cizmele pe față, după ce au fost cusute pe dos. Mag. esztergázni „a întoarce” (Scriban); finalul, prin analogie cu trăgaci. Nu este probabilă ipoteza lui Philippide, ZRPh., 1907 p. 294 și Pascu, Suf., 198, bazată pe lat. extrahere. Vezi definitia »

tohocí, tohocésc, vb. IV (reg.) a (se) zdrobi, a (se) fărâmița. Vezi definitia »

BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac. – Din burlac. Vezi definitia »

obrăcí, obrăcésc, vb. IV (înv.) 1. a se logodi. 2. a se lega să postească. 3. a se feri, a evita. Vezi definitia »