CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care adună recolta. 2. S. m. și f. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. f. Mașină de cules. – Culege + suf. -ător. Vezi definitia »

PREFAȚATÓR, -OÁRE, prefațatori, -oare, s. m. și f. Persoană care scrie prefața unei cărți (a altcuiva). – Prefața + suf. -tor. Vezi definitia »

REGISTRATÓR, -OÁRE s.m. și f. Înregistrator. [Cf. lat. registrator, it. registratore, germ. Registrator, fr. régistrateur]. Vezi definitia »

ARĂTĂTÓR, arătătoare, s. n. 1. Indicator (de la instrumentele de măsurat) care arată greutatea, direcția, timpul etc. 2. Degetul al doilea de la mână (cu care se arată). ◊ (Adjectival) Deget arătător. – Arată + suf. -ător. Vezi definitia »

nesocotitór, nesocotitoáre, adj. (înv.) nesocotit. Vezi definitia »