Definita cuvantului temei
TEMÉI, temeiuri, s. n. 1. Lucrul sau partea cea mai importantă din ceva; temelie, fundament, bază. ◊ Loc. adj. De temei = de bază, solid, serios; însemnat, important. Fără (sau lipsit de) temei = fără bază reală, neîntemeiat, fictiv. ◊ Loc. adj. și adv. Cu temei = a) întemeiat; solid; b) (care este) de-a binelea, temeinic. 2. Motiv, pricină, cauză; prilej. 3. (Pop.) Toi, miez, mijloc (al unei acțiuni, al unui interval de timp). Temeiul nopții. 4. (Înv.) Grosul unei armate. – Din sl. temelĩ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu temei
STEI, steiuri, s. n. Colț (ascuțit) de stâncă. ♦ (Rar) Bolovan de piatră, de sare etc. – Cf. scr. stenje. Vezi definitia »
DEREBÉI s.m. (Înv.) Principe turc cu putere despotică, care întreprindea acțiuni de brigandaj. – Tc. derebeı Vezi definitia »
ÎNDUMNEZEÍ, îndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Livr.) A diviniza. ♦ A glorifica, a preamări. – În + Dumnezeu. Vezi definitia »
GRECOTÉI, grecotei, s. m. (Peior.) Grec. – Din grec. Vezi definitia »
corhéi adj. m. (reg.) care se ține de petreceri, chefliu, bețivan. Vezi definitia »