Definita cuvantului coerent
COERÉNT, -Ă, coerenți, -te, adj. 1 Care se compune din elemente strâns legate (și armonizate) între ele; închegat. 2. (Fiz.; despre unde) Care are aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp. [Var.: coherent, -ă adj.] – Din fr. coherent, lat. cohaerens, -ntis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu coerent
TONÁNT, -Ă adj. care tună, tunător. (< it. tonante, fr. tonnant, lat. tonnans) Vezi definitia »
adamánt (adamánte), s. n. Diamant. < Gr. ἀδάμας, prin intermediul sl. adamantŭ; cf. v. it. adamante (› fr. aimant), cu adj. adamantino, de unde rom. adamantin, adj. (strălucitor), neol. fără circulație reală, introdus de poeții romantici. Pe de altă parte, gr. ἀδάμας denumea și o plantă din Capadocia, căreia i se atribuia virtutea de a îmblînzi fiarele; de aici rom. adamască, s. f., cu același sens. Vezi definitia »
PERSEVERÉNT, -Ă adj. Care perseverează; stăruitor; neclintit în convingeri, în atitudini. [Cf. fr. persévérant]. Vezi definitia »
SUBCONȘTIÉNT, s. n. Treaptă a conștiinței care cuprinde idei și impresii pe care le-am avut odată prezente în minte, dar care, nemaifiind în centrul atenției, rămân confuze, până la o revenire în sfera conștiinței clare. – Din sub + conștient. Vezi definitia »
FIBOLÉNT, fibolenti, persoana care sta la semafor si vrea sa dea liniutza cu tine. Vezi definitia »