mială, miale s. f. picior. Vezi definitia »

STEREOCHINÉZĂ s. f. reacție a organismului vegetal ajuns în contact cu o suprafață solidă la care tinde să adere sau pe care vrea să o evite. (< fr. stéréokinèse) Vezi definitia »

ÓBCINĂ, obcini, s. f. Culme, coamă prelungită de deal sau de munte care unește două piscuri, versant comun care formează hotarul dintre două proprietăți; p. ext. (reg.) înălțime acoperită de pădure. [Pl. și obcine] – Din sl. občina. Vezi definitia »

PORTLUNÉTĂ s.f. Dispozitiv de metal care susține luneta pe scheletul aparatului de observație. [Cf. fr. porte-lunette]. Vezi definitia »

TABACHÉRĂ, tabachere, s. f. 1. Cutiuță în care se păstrează tutunul sau țigările. 2. Fereastră mică, înclinată, executată în panta acoperișului unei construcții. [Var.: tabachére s. f.] – Din ngr. tabakéra, it. tabacchiera. Vezi definitia »