mîndru (mấndră), adj. – 1. (Înv.) Înțelept, prudent. – 2. Falnic, orgolios. – 3. Frumos, drăguț. – Megl. mǫndru. Sl. mądrŭ „înțelept” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 197; Byhan 320; Șeineanu, Semasiol., 206; Conev 58), cf. ceh. moudriti se „a se înfumura”. – Der. mîndră, s. f. (iubită, prietenă); mîndrenie, s. f. (Trans., frumusețe); mîndreță (var. mîndreață), s. f. (frumusețe, splendoare; orgoliu, mîndrie); mîndri, vb. refl. (a se crede, a fi orgolios; a se făli); mîndrie, s. f. (înv., înțelepciune; orgoliu); înmîndri, vb. (a iniția, a deschide ochii), înv., din sl. umądriti se; poșmîndri, vb. ( Banat, a socoti), a cărui der. nu este clară; preamîndru, adj. (înțelept), din sl. prĕmądrŭ; preamîndrie, s. f. (înțelepciune), sec. XVI, înv. Vezi definitia »

CREMOMÉTRU s.n. Instrument cu care se măsoară cantitatea de smântână sau de alte grăsimi din lapte. [< fr. crémomètre, cf. fr. crème – smântână, frișcă, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

MICROMILIMÉTRU s. m. micron. (< fr. micromilimètre) Vezi definitia »

ALTITELEMÉTRU a. n. aparat pentru măsurarea altitudinii unui punct inaccesibil. (< fr. altitélémètre) Vezi definitia »

PERIÁSTRU s.n. (Astr.) Punctul de pe semiaxa mare a unui sistem de stele duble cel mai apropiat de steaua principală. [< fr. périastre, it. periastro, germ. Periastron]. Vezi definitia »