DEBITÁNT, -Ă s.m. și f. Deținător al unui debit (de mărfuri); vânzător într-un debit. [< fr. débitant]. Vezi definitia »

INOPERÁNT, -Ă, inoperanți, -te, adj. Lipsit de efect sau de rezultat; fără urmare, neoperant. – Din fr. inopérant. Vezi definitia »

INDEHISCÉNT, -Ă, indehiscenți, -te, adj. (Despre fructe) Care nu se deschide spontan la maturitate, spre a pune în libertate semințele. – Din fr. indéhiscent. Vezi definitia »

COMODÁNT s. m. cel care dă împrumut prin comodat. (<fr. commodant, it. commodante) Vezi definitia »

DETERMINÁNT, -Ă adj. Care determină, care este de natură să determine; hotărâtor; determinativ. ♦ (Gram.) Care arată o calitate. // s.m. Simbol matematic compus din numere așezate în linii și coloane reprezentând o expresie algebrică și folosit mai ales în rezolvarea ecuațiilor. // s.n. Cuvânt, propoziție care precizează, lămurește semnificația unui cuvânt, a unei propoziții. [Cf. fr. déterminant, it. determinante]. Vezi definitia »