FRAC s.n. Haină bărbătească de ceremonie, scurtă în față până la talie, neîncheiată la piept și terminată la spate cu două cozi lungi și înguste. [< fr. frac]. Vezi definitia »

OGEÁC, ogeacuri, s. n. V. hogeag. Vezi definitia »

BRAC² s. n. rest, rămășiță; deșeu (de hârtie). (< rus. brak) Vezi definitia »

DAÍAC, daiaci, s. m. (La pl.) Populație a insulei Kalimantan; (la sg.) persoană din această populație. – Din fr. dayak. Vezi definitia »

calpác (calpáce), s. n. – Căciulă înaltă cilindrică, din blană de oaie cu părul pe din afară. O purtau la început domnitorul și boierii, începînd din sec. XVIII au folosit-o și negustorii mai bogați. Tc. kalpak (Roesler 594; Șeineanu, II, 83; Lokotsch 1039; Ronzevalle 135); cf. ngr. ϰαλπάϰι, bg., sb. kalpak, mag. kalpag, rus. kolpag, fr. colback, it. colbàc, colbacche. Vezi definitia »