AMFITEÁTRU s.n. 1. (Ant.) Vastă incintă circulară, având o arenă în mijloc, înconjurată de trepte și tribune unde ședeau spectatorii în timpul jocurilor publice. 2. Sală (de curs sau de spectacole) cu locurile așezate în plan înclinat. 3. Configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare. [Pron. -fi-te-a-. / cf. fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron]. Vezi definitia »

RESPIROMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea cantității de oxigen absorbite de plante sau de animale. 2. aparat care permite modificarea artificială a presiunii atmosferice, pentru adaptarea atleților la altitudini mari. (< fr. respiromètre, engl. respirometer) Vezi definitia »

LÚSTRU¹ s. n. Strălucire naturală sau obținută prin procedee artificiale a suprafeței unui obiect; luciu. ◊ Expr. Sărăcie cu lustru = sărăcie mare, sărăcie lucie. ♦ Aspect lucios pe care îl capătă unele obiecte, stofe etc. din cauza uzării. ♦ Luciu imprimat fețelor obiectelor de încălțăminte printr-o prelucrare corespunzătoare. ♦ Fig. (Peior.) Spoială, strălucire aparentă; superficialitate. – Din fr. lustre, it. lustro. Vezi definitia »

GONIOMETRU s. n. Instrument pentru mĂ?surarea unghiurilor, folosit în geodezie, topografie etc. -Din fr. GoniomĂ?tre Vezi definitia »

MEZOMÉTRU s. n. pliu peritoneal care leagă uterul de peretele abdominal, corespunzând ligamentelor largi. (< fr. mésomètre) Vezi definitia »