Metru, metri, s.m. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime, egală cu lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă. Vezi definitia »

TAHIMÉTRU² /TAHOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru măsurarea turației unei piese rotitoare a unei mașini, a turației mașinilor; celerimetru. 2. aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. (< fr. tachymètre, germ. Tachometer) Vezi definitia »

LITROMÉTRU, litrometre, s. n. (Auto și aviație) Aparat de bord care indică nivelul de combustibil din rezervor și semnalizează, optic sau acustic, rezerva critică. Se mai numește și indicator litrometric. Vezi definitia »

TELEFONOMÉTRU s.n. Contor care indică numărul și durata convorbirilor telefonice taxate. [< fr. téléphonomètre]. Vezi definitia »

HIPOCÓNDRU s. n. fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului. (< fr. hypocondre) Vezi definitia »