CUTIOÁRĂ, cutioare, s. f. Cutiuță. [Pr.: -ti-oa-] – Cutie + suf. -ioară. Vezi definitia »

ASIÉTĂ s.f. 1. (Mar.) Înclinare longitudinală a unei nave, datorită repartizării neuniforme a încărcăturii sau a balastului. ♦ (Av.) Unghi format de linia de zbor a unui avion cu orizontala. 2. (Fin.) Mod de așezare a impozitelor. [Pron. -si-e-. / < fr. assiette]. Vezi definitia »

morișca de dimineață expr. (intl., înv.) furtul articolelor vestimentare (în special al blănurilor) comis în zorii zilei. Vezi definitia »

popistroácă s.f. sg. (reg.) stropitură, stropeală (de ploaie). Vezi definitia »

porplécă s.f. (reg.) fată simpatizată de toată lumea pentru purtările ei bune. Vezi definitia »