FOTOTRAUMATÍSM s. n. traumatism cauzat de lumină. (< fr. phototraumatisme) Vezi definitia »

ACADEMÍSM s. n. 1. imitație servilă, fără originalitate, a modelelor antice sau ale Renașterii. ◊ manieră în artă care cultivă un ideal de frumusețe rece și convențional. 2. fel de a se comporta academic. (< fr. académisme) Vezi definitia »

LICHIDATORÍSM s. n. Curent oportunist de dreapta în sânul unor partide muncitorești, care preconiza lichidarea partidului revoluționar ilegal și crearea unui partid oportunist legal. – Lichidator + suf. -ism (după rus. likvidatorstvo). Vezi definitia »

BERNSTEINÍSM s.n. Revizionism (2. d.); teorie lansată de Eduard Bernstein (Berlin, 06.01.1850 – Berlin, 18.12.1932), scriitor și politician socialist. În 1887 intră în legatură cu F. Engels, la Londra. După 10 ani, declară că teoria socială marxistă trebuie supusă unei revizuiri, punând astfel bazele revizionismului. [-stei- pron. germ. -ștai-] (n. pr. Bernstein + suf. -ism) [def. Der Neue Brockhaus] Vezi definitia »

RELATIVÍSM s. n. Doctrină care postulează relativitatea cunoștințelor omenești, în sensul că nimic nu este absolut adevărat decât prin raportare la individ. ♦ Relativitate. – Din fr. relativisme. Vezi definitia »