Definita cuvantului tonus
TÓNUS, tonusuri, s. n. 1. Stare permanentă de ușoară tensiune a mușchilor unui organism sănătos (aflat în repaus). 2. Stare permanentă de excitație (în condiții de repaus) a centrilor nervoși. ♦ Fig. Energie, vigoare. – Din fr. tonus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tonus
CÚMULUS s.m. Formație de nori groși de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată, izolate, al căror contur se modifică neîncetat, care, apărând vara la înălțimi de peste 1000 m, prevestesc timpul frumos. [Pl. -uși. / < fr., lat. cumulus]. Vezi definitia »
ÓPUS s.n. Bucată muzicală a unui compozitor care poartă un anumit număr de clasificare, dat după succesiunea cronologică a lucrărilor acestuia. [< lat. opus, cf. germ. Opus]. Vezi definitia »
SUBPÚS, -Ă, subpuse, adj. n. și f. (Reg., în expr.) Cu mâinile (sau brațele) subpuse = în poziție de repaus, cu brațele încrucișate pe piept și cu mâinile așezate subsuori; fig. în inactivitate. Cu picioarele subpuse = șezând cu picioarele îndoite sub corp (după moda orientală). – Din sub + pus. Vezi definitia »
(maus! – tavi) soricelu de la calculator:D:P Vezi definitia »
CAUS- Element prim de compunere savantă cu semnificația „arsură”, „arzător”. [Pron. ca-us-, var. caust-, causto-. / < fr. causto-, cf. gr. kausis, kaustikos]. Vezi definitia »