Definita cuvantului bufnitură
BUFNITÚRĂ, bufnituri, s. f. Faptul de a bufni; zgomot înfundat produs de o cădere, izbire, explozie etc.; bufnit, bufnet, bufneală. – Bufni + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bufnitură
CRĂPĂTURÍCĂ, crăpăturici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui crăpătură. – Crăpătură + suf. -ică. Vezi definitia »
VERÚCULĂ s. f. verucozitate mică. (< fr. verrucule, lat. verrucula) Vezi definitia »
AMFIARTRÓZĂ s. f. articulație a oaselor cu un grad limitat de mobilitate. (< fr. amphiarthrose) Vezi definitia »
DÁDĂ, dáde, s. f. ~ (din tc. dada = stăpână (a casei), prob. parțial prin interm. bg., sb., magh. dada; în macedorom. dadă) Vezi definitia »
LITÍNĂ s.f. Oxid sau hidroxid de litiu. [< fr. lithine]. Vezi definitia »