METÁLIC, -Ă, metalici, -ce, adj. 1. Făcut din metal, de metal. ♦ Care are însușiri ca ale metalului, care are luciul sau culoarea metalului. 2. (Despre sunete, zgomote) Produs prin ciocnirea sau lovirea obiectelor de metal; cu rezonanță (ca) de metal. 3. Fig. Pătrunzător; aspru, strident, dur. – Din it. metallico, lat. metallicus, fr. métallique. Vezi definitia »

ANTIPIRÉTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă scăderea febrei; antitermic, febrifug. (< fr. antipyrétique) Vezi definitia »

scripturístic, scripturístică, adj. (înv.) 1. care este redat prin scriere; scriptic. 2. (despre probe, examen) scris. Vezi definitia »

AEROFILATÉLIC, -Ă, aerofilatelici, -ce, adj. Referitor la aerofilatelie, de aerofilatelie. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophilatélique. Vezi definitia »

SINÓDIC¹, – Ă adj. Sinodal. [< fr. synodique]. Vezi definitia »