ÎNȘELĂTORÍE, înșelătorii, s. f. Faptă a celui care înșală; înșelăciune. – Înșelător + suf. -ie. Vezi definitia »

COLECISTOPEXÍE s.f. (Med.) Operație chirurgicală constând în fixarea vezicii biliare de peretele abdominal. [Gen. -iei. / < fr. cholécystopexie]. Vezi definitia »

AUDIOMETRÍE s. f. Măsurare a acuității auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [Pr.: a-u-di-o-] – Din fr. audiométrie. Vezi definitia »

ATELOPODÍE s. f. anomalie în dezvoltarea defectuoasă a picioarelor. (< engl. atelopodia) Vezi definitia »

OMOGRAFÍE s. f. 1. faptul, însușirea de a fi omograf; situație în care se află două cuvinte omografe. 2. (mat.) corespondență biunivocă a mulțimii numerelor reale sau complexe, exprimată în formă de raport a două polinoame de gradul întâi; transfomare omografică. (< fr. homographie) Vezi definitia »