PROEMINÉNT, -Ă adj. ieșit în afară, în relief. ◊ (despre oameni) ieșit din comun; remarcabil. (< fr. proéminent, lat. proeminens, germ. proeminent) Vezi definitia »

INTERCURÉNT, -Ă adj. Care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, unui fenomen. [< fr. intercurrent, cf. lat. inter – între, currens – curgător]. Vezi definitia »

ITINERÁNT, -Ă, itineranți, -te, adj. Care se deplasează din loc în loc pentru a desfășura o anumită activitate, pentru a exercita o anumită profesiune. – Din fr. itinérant. Vezi definitia »

PIVOTÁNT, -Ă adj. 1. care pivotează. 2. (despre rădăcini) de forma unui pivot; (despre plante) cu rădăcina dintr-un pivot (I, 3). (< fr. pivotant) Vezi definitia »

FLUÉNT, -Ă, fluenți, -te, adj. (Despre vorbire, frază etc.) Curgător, cursiv; limpede. [Pr.: flu-ent] – Din fr. fluent. Vezi definitia »