Definita cuvantului transcendental
TRANSCENDENTÁL, -Ă, transcendentali, -e, adj. (În filozofia lui Kant) Care se referă la formele apriorice ale cunoașterii, care premerge experienței și o condiționează. ♦ Care este deasupra lumii reale. – Din fr. transcendantal, lat. transcendentalis.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu transcendental
AVÁL s. n. (În loc. adv.) În aval = (în legătură cu situația unui punct de pe cursul unei ape) mai aproape de vărsare (în comparație cu alt punct). – Din fr. aval. Vezi definitia »
credenționál, credenționále, s.n. (înv.) mandat de membru al Sinodului. Vezi definitia »
MEZCÁL s.n. v. mescal. Vezi definitia »
CONDIȚIONÁL, -Ă, condiționali, -e, adj. Care este supus unei condiții; care cuprinde o condiție. ◊ (Psih.) Excitant condițional = excitant care, sincronizat în mai multe repetiții cu un reflex înnăscut, sfârșește prin a produce singur un efect (motor, secretor etc.) identic cu al acestui reflex, determinând astfel formarea unui reflex condiționat. (Gram.) Propoziție condițională = propoziție subordonată arătând o acțiune de a cărei îndeplinire depinde realizarea acțiunii din propozitia regentă. Mod condițional = mod care exprimă acțiunea ca dorită sau ca eventuală. [Pr.: -ți-o-]. – După fr. conditionnel. Vezi definitia »
UNIDIMENSIONÁL, -Ă adj. Cu o singură dimensiune. [Cf. it. unidimensionale]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z