stobór (stoboruri), s. n. – 1. Gard, ulucă. – 2. Ulucă, par, scîndură de gard. – Var. stobol. Sl. stoborŭ „coloană” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 369; Conev 80). – Der. stoborî, vb. (a împrejmui cu gard). În Trans. Vezi definitia »

ORIENTATÓR, -OÁRE adj. Care indică direcția, care orientează. [Pron. -ri-en-. / cf. it. orientatore]. Vezi definitia »

DESENSIBILIZATÓR s. m. Substanță care se adaugă în soluția developatoare pentru a face emulsia fotografică mai puțin sensibilă la acțiunea luminii. [< fr. désensibilisateur]. Vezi definitia »

ANCHETATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care conduce, care face o anchetă. ♦ Cel care întreprinde o cercetare științifică pe teren. [<ancheta + -tor, după fr. enquêteur]. Vezi definitia »

PLUMBIȘÓR, plumbișori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui plumb (2). – Plumb + suf. -ișor. Vezi definitia »