HÁBITUS s.n. Înfățișare, aspect al unui individ. ♦ Aspectul unui cristal, determinat de predominarea formei celei mai simple pe care o poate lua. ♦ Înfățișarea, aspectul unei plante. [< fr. habitus, cf. lat. habitus – aspect]. Vezi definitia »

RÉBUS, rebusuri, s. n. Joc în care un cuvânt sau o frază sunt reprezentate printr-o combinație de figuri, litere sau semne pe baza cărora urmează să găsești cuvântul sau fraza dată. ♦ Fig. Enigmă, șaradă. – Din fr. rébus, germ. Rebus. Vezi definitia »

DETRÍTUS s. n. 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulației. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus. Vezi definitia »

ANTIVÍRUS, antiviruși, s. m. Substanță care împiedică dezvoltarea virușilor. – Din fr. antivirus. Vezi definitia »

STRADIVÁRIUS s. n. vioară, violă sau violoncel fabricate de Antonio Stradivarius sau asemănătoare acestora. (< fr. stradivarius) Vezi definitia »