ACETONURÍE s.f. (Med.) Prezența acetonei în urină. [Gen. -iei. / < fr. acétonurie, cf. fr. acétone – acetonă, gr. ouron – urină]. Vezi definitia »

VRÍE s.f. Figură acrobatică în care avionul se rotește ca un burghiu, coborând pe verticală. [Var. vrilă s.f. / < fr. vrille]. Vezi definitia »

SPLANHNOLOGÍE s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul organelor interne. – Din fr. splanchnologie. Vezi definitia »

ORTOGENÍE s. f. 1. ansamblu de preocupări, dezvoltarea normală a omului; planificare, control al nașterilor. 2. dezvoltare simetrică a arcadelor dentare. (< fr. orthogénie) Vezi definitia »

SUPERFETÁȚIE s. f. 1. lucru care se adaugă inutil altuia; prisosință. 2. abundență de cuvinte, repetare nefolositoare. 3. fecundare a două ovule care provin din perioade de ovulație diferite. (< fr. superfétation) Vezi definitia »