Definita cuvantului buimăcire
BUIMĂCÍRE, buimăciri, s. f. Faptul de a (se) buimăci; buimăceală. – V. buimăci.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu buimăcire
tulburare a starii de constienta in care individul poate executa activitatile normale, dar constienta sa este diminuata si uita ce are de facut. Se intalneste dupa crizele de epilepsie, in alcoolism si in afectarile organice insotite de confuzie. Poate fi insotita de alte simptome, cum ar fi: lentoarea fizica si mentala, crize de furie si halucinatii. Aceasta stare dureaza putin timp, de obicei, cateva ore. Vezi definitia »
ÎNDRĂZNÍRE s. f. (Înv.) Îndrăzneală. – V. îndrăzni. Vezi definitia »
RADIOFICÁRE s.f. Acțiunea de a radiofica și rezultatul ei; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe sau la sate. [< radiofica, cf. rus. radiofikațiia]. Vezi definitia »
DEZINCRUSTÁRE, dezincrustări, s. f. Faptul de a dezincrusta.V. dezincrusta. Vezi definitia »
SUSȚÍNERE s.f. Acțiunea de a (se) susține și rezultatul ei; sprijinire; apărare, afirmare; întreținere cu mijloace materiale. [< susține]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z