BUCURÍE, bucurii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească. ◊ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toată bucuria = (foarte) bucuros. 2. (Concr.) Ceea ce bucură pe cineva. – Bucura + suf. -ie. Vezi definitia »

CONTÚZIE, contuzii, s. f. Traumatism provocat prin lovire cu un obiect dur, care constă în strivirea țesuturilor profunde, fără ruperea tegumentului. [Var.: contuziúne s. f.] – Din fr. contusion, lat. contusio, -onis. Vezi definitia »

ÎNVESTÍȚIE s.f. v. investiție. Vezi definitia »

TAHILALÍE s. f. vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte. (< fr. tachylalie) Vezi definitia »

GAMAGRAFÍE s. f. radiografie cu radiații gama. (< fr. gammagraphie) Vezi definitia »