HETEROMORFÍSM s.n. Caracter heteromorf; heteromorfie. [< fr. hétéromorphisme]. Vezi definitia »

SCIENTÍSM¹ s.n. Concepție de esență pozitivistă care consideră știința concepută ca un ansamblu de cunoștințe exacte, singura în măsură să rezolve toate problemele cunoașterii. ♦ Poziție teoretică avansată a unor savanți cu vederi dialectice, dar care nu au ajuns la un materialism consecvent. [Pron. sci-en-. / < fr. scientisme, cf. it. scientismo]. Vezi definitia »

TARANTÍSM s.n. (Med.) Manifestare isterică convulsivă, atribuită mușcăturii de păianjen. [< it. tarantismo]. Vezi definitia »

METODÍSM s. n. doctrină religioasă cu principii morale foarte severe, practicată de o sectă anglicană. (< fr. méthodisme) Vezi definitia »

SPONTANEÍSM s.n. (Liv.) Caracter spontan; spontaneitate. ♦ Concepție și practică care neagă necesitatea și rolul organizării în lupta politică împotriva puterii dominante, absolutizând forța și eficiența acțiunii spontane. [< fr. spontanéisme]. Vezi definitia »