Definita cuvantului trestie
TRÉSTIE, trestii, s. f. Numele a două plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă; a) plantă erbacee care crește până la 4 sau 5 m înălțime, cu tulpina având numeroase noduri, cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui, pătate cu violet, dispuse în spice, a cărei tulpină se întrebuințează la împletituri, îngrădituri etc. (Arundo donax); b) stuf. ◊ Trestie de câmp(uri) (sau mică, noduroasă) = plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului (Saccharum officinale). ◊ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniolă = plantă din familia palmierilor, cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus rotang). – Din sl. trĩstĩ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trestie
CRESTOMAȚÍE, crestomații, s. f. Culegere de texte din diferiți autori, reprezentative pentru valoarea lor filologică, istorică, documentară etc.; analecte. [Var.: crestomatíe s. f.] – Din fr. chrestomathie. Vezi definitia »
MENINGOCOCÍE s. f. septicemie datorată prezenție me-ningococului în sânge. (< fr. méningococcie) Vezi definitia »
BIBLIOLOGÍE s. f. Studiul cărții ca fenomen al vieții sociale, care cuprinde istoria, producția și răspândirea cărții. [Pr.: -bli-o-] – Fr. bibliologie (<gr.). Vezi definitia »
TRICOCLAZÍE s. f. rupere (traumatică) a firelor de păr. (< fr. trichoclasie) Vezi definitia »
EMANÁȚIE s.f. 1. Emitere, degajare. ♦ Ceea ce se degajează. 2. Gaz radioactiv care rezultă din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. [Gen. -iei, var. emanațiune s.f. / cf. fr. émanation, it. emanazione]. Vezi definitia »