CONVORBÍRE, convorbiri, s. f. Acțiunea de a convorbi; conversație, discuție. ◊ Convorbire telefonică = comunicație bilaterală realizată prin intermediul unei instalații telefonice. – V. convorbi. Vezi definitia »

NEANTIZÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a (se) neantiza și rezultatul ei. [Pron. ne-an-. / < neantiza]. Vezi definitia »

ULTRAGIÉRE, ultragieri, s. f. Acțiunea de a ultragia și rezultatul ei; ofensare, jignire, insultare. [Pr.: -gi-e-] – V. ultragia. Vezi definitia »

IMPROVIZÁRE, improvizări, s. f. Acțiunea de a improviza și rezultatul ei; (concr.) ceea ce se improvizează. – V. improviza. Vezi definitia »

ASTUPÁRE, astupări, s. f. Acțiunea de a astupa; astupat¹. – V. astupa. Vezi definitia »