TRONCĂNÍT, troncănituri, s. n. Troncănire. – V. troncăni. Vezi definitia »

PRĂFUÍT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ Fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – V. prăfui. Vezi definitia »

BENTONÍT s.n. (Geol.) Rocă sedimentară argiloasă, alcătuită din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, cu o mare putere decolorantă. [Var. bentonită s.f. / < fr. bentonite]. Vezi definitia »

BATOLÍT, batoliți, s. m. Rocă în formă de masiv înrădăcinat în adâncul scoarței Pământului. – Din fr. batholite. Vezi definitia »

DEZROBÍT, -Ă, dezrobiți, -te, adj. Care a fost eliberat din robie, de sub exploatare, din prizonierat etc.; care și-a căpătat independența. – V. dezrobi. Vezi definitia »