Definita cuvantului tricloretilenă
TRICLORETILÉNĂ s. f. Lichid incolor, cu miros de cloroform, solubil în apă, neinflamabil, toxic în stare de vapori, utilizat ca solvent, ca agent frigorific, în diverse sinteze etc. – Din fr. trichloréthylène.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tricloretilenă
NEGHINÚȚĂ, neghinuțe, s. f. Neghiniță. – Neghină + suf. -uță. Vezi definitia »
DINAMOCÓRĂ adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe se răspândesc prin crăparea explozivă a fructelor. (< fr. dynamochore) Vezi definitia »
mătúșă (-e), s. f. – 1. Tanti,țață, tușă. – 2. Adresare populară respectuoasă față de o femeie. – Var. (fam.) tușe. Lat. mĭta în loc de amĭta „mătușă” (Pușcariu 1054; Candrea-Dens., 1075; REW 424), cu suf. -ușe, ca auș, cf. comel. amdä, engad. amda, ticinezul anda, v. fr. ante, alb. emtë (Meyer 92; Philippide, II, 631). Pentru forma redusă mita, cf. Castro 160. Der. din sl. mati „mamă”, prin mijlocirea rus. mátuška „mămică” (Cihac, II, 182; Scriban) este dificilă fonetic. E cuvînt de uz general (ALR, I, 167). Rut. matuša, pe care Pascu, Beiträge, 8, îl consideră greșit ca etimon al rom., provine din acesta (Candrea, Elemente, 408). – Der. mătușo(n)iu, s. m. (Banat, unchi). Vezi definitia »
FÁUNĂ s.f. Totalitatea animalelor dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică. [Pron. fa-u-. / < fr. faune, it. fauna]. Vezi definitia »
CÓRFĂ, corfe, s. f. (Rar) 1. Coș1 (1). 2. (În limbajul minerilor) Colivie (2). – Din germ. Korf. Vezi definitia »