HORNBLENDÍT s. m. rocă granulară din hornblendă. (< fr. hornblendite) Vezi definitia »

ZĂBOVÍT, -Ă, zăboviți, -te, adj. (Înv.) Întârziat; amânat. – V. zăbovi. Vezi definitia »

NĂCLĂÍT, -Ă, năclăiți, -te, adj. Îmbibat sau acoperit cu o substanță cleioasă, unsuroasă, murdară; năclăios. ♦ (Rar; despre sânge) închegat, coagulat. – V. năclăi. Vezi definitia »

AROMÍT, -Ă, aromiți, -te, adj. 1. Parfumat, înmiresmat, îmbătător. 2. Ațipit. – V. aromi. Vezi definitia »

SCRUMÍT, -Ă, scrumiți, -te, adj. (Rar) Prefăcut în scrum; p. ext. acoperit de scrum. – V. scrumi. Vezi definitia »