RECONSTITUÍRE, reconstituiri, s. f. Acțiunea de a reconstitui și rezultatul ei. 1. Recompunere. 2. Refacere a unor acte de stare civilă pierdute, distruse sau aflate în străinătate, de unde nu pot fi obținute. 3. (Jur.) Restabilire a împrejurărilor în care s-a comis o infracțiune. 4. (Ling,) Reconstrucție. – V. reconstitui. Vezi definitia »

DRĂMĂLUÍRE s. f. (Rar) Acțiunea de a drămălui și rezultatul ei; drămuire. – V. drămălui. Vezi definitia »

ARDOÁRE s. f. Înflăcărare, pasiune, avânt; zel. – Fr. ardeur (lat. lit. ardor). Vezi definitia »

COMUTÁRE s. f. 1. acțiunea de a comuta; comutație. ♦ (jur.) -a pedepsei = înlocuire a unei pedepse mai grele printr-una mai ușoară. 2. (mat.) operație efectuată asupra unui șir de numere, al cărei rezultat nu depinde de ordinea în care se operează asupra diferitelor elemente ale șirului. 3. fenomenul elaborării unor reflexe condiționate diferite la unul și același stimul în funcție de schimbarea condițiilor mediului ambiant. 4. substituire a unui element lingvistic cu altele, pentru a verifica proprietățile lor respective (fonetice, morfologice, sintactice, semantice). (<comuta) Vezi definitia »

DESFĂȘURÁRE, desfășurări, s. f. Acțiunea de a (se) desfășura și rezultatul ei. ♦ Întindere în plan a suprafeței anumitor corpuri geometrice (con. cilindru etc.). ♦ (În literatură și în reprezentări scenice, în sintagma) Desfășurarea acțiunii = evoluția acțiunii, succesiunea diferitelor ei momente în vederea deznodământului. – V. desfășura Vezi definitia »