țubác s.n. (reg.) picior de pasăre; pulpan. Vezi definitia »

ANTRELÁC s. n. (arhit.) ornament compus din linii sau din corzi împletite, înlănțuite. (< fr. entrelacs) Vezi definitia »

CELIÁC, -Ă, celiaci, -ce, adj. (Anat.) Al cavității abdominale. [Pr.: -li-ac] – Din fr. coeliaque. Vezi definitia »

CAIMÁC, caimacuri, s. n. 1. Pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert sau a iaurtului. ◊ Expr. A lua caimacul = a-și însuși partea cea mai bună. 2. Spuma care se formează la suprafața cafelei în urma fierberii. 3. (Rar) Strat (ars) al tutunului din ciubuc, format în jurul și deasupra cărbunelui. – Din tc. kaymak. Vezi definitia »

iatác, iatácuri, s.n. 1. (reg.) cameră mică de culcare; budoar, dormitor. 2. (înv.) pat. 3. (înv.) gazdă de hoți. 4. (reg.) unealtă de plugărie pentru cărat paie. Vezi definitia »