DONATÁR, -Ă s. m. f. cel în favoarea căruia se face o donație. (< fr. donataire, lat. donatarius) Vezi definitia »

CATÁR, cataruri, s. n. Inflamație acută sau cronică a mucoasei unui organ, adesea însoțită de secreție abundentă. – Din fr. catarrhe, lat. catarrhus. Vezi definitia »

HAMBÁR, hambare, s. n. 1. Magazie în care se păstrează diferite produse agricole, în special cereale; grânar, jitniță. ♦ Magazie mică (în podul morii) în care se toarnă cerealele date ca plată pentru măcinat. 2. (Reg.) Ladă mare de lemn, în care se păstrează făina, mălaiul sau cerealele. 3. Loc pe un vapor unde se depozitează mărfurile transportate; cală. [Var.: ambár s. n.] – Din magh. hambár, bg. hambar. Vezi definitia »

ARZMAHZÁR, arzmahzaruri, s. n. (Turcism înv.) Arz. – Din tc. arzimahzar. Vezi definitia »

ARMILÁR, -Ă adj. (astr.) sferă ~ă = ansamblu de cercuri concentrice reprezentând cerul și mișcarea aștrilor și având în centru un glob ce figurează Pământul. (< fr. armillaire) Vezi definitia »