Definita cuvantului turcic
TÚRCIC, -Ă, turcici, -ce, adj. (În sintagma) Limbă turcică = (la pl.) familie de limbi înrudite vorbite pe un teritoriu aflat între sud-estul Europei, Siberia și China; (și la sg.) fiecare dintre limbile care aparțin acestei familii. ♦ (Despre populații, popoare) Care aparține familiei de limbi mai sus definite. – Turc + suf. -ic.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu turcic
BIÓTIC, -Ă adj. În legătură cu viața, de viață. // (În forma -biotic) element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) viață”, „biologic” (cf. fr. biotique, germ. biotisch]. Vezi definitia »
EPICÉNTRIC, -Ă adj. referitor la epicentru. (< fr. épicentrique) Vezi definitia »
PROTOPLÁSMIC, -Ă, protoplasmici, -ce, adj. Care ține de protoplasmă, privitor la protoplasmă; compus din protoplasmă; protoplasmatic. – Din fr. protoplasmique. Vezi definitia »
arșíc (arșíce), s. n. – 1. Os, astragal, folosit la un joc de copii. – 2. (pl.) Numele jocului de copii la care se folosește arșice. – Var. (rar) așic. Mr. așic. Tc. așik (Șeineanu, II, 26; Lokotsch 124; Th. Capidan, Le jeu aux osselets chez les Roumains, les Slaves et les Albanais, REB, I, 217-31); cf. alb. a(r)sik, bg. asik, sb. arsik. – Der. arșicar, s. m. (jucător de arșice). Vezi definitia »
RÓMBIC, -Ă adj. în formă de romb; romboidal. ♦ sistem ~ = sistem de cristalizare având ca formă fundamentală o prismă dreaptă cu bazele romburi. (< fr. rhombique) Vezi definitia »