PRO FÓRMA loc. adj. lat. 1. De formă 2. Un document creat din considerente formale, pentru a satisface anumite convenții sau cutume. Are diverse sensuri în funcție de domeniul de aplicabilitate ♦ (Ec.) Factură pro forma sau (substantivat) proforma = Copia unei facturi finale, expediată clientului în avans. ♦ Factură „de formă”, utilizată la exportul unor mărfuri fără plată, cu valoarea utilizată doar pentru calcularea taxelor vamale. – Din lat. pro forma prin intermediul engl. proforma Vezi definitia »

IMPRIMÁ vb. tr. 1. a lăsa urme prin apăsare; a întipări. 2. a tipări. ◊ a întipări desene pe o pânză. 3. a înregistra o bucată muzicală, o lectură etc. pe discuri sau pe bandă de magnetofon. 4. a determina, a impune (un anumit ritm); (fig.) a transmite, a comunica. (< fr. imprimer, lat. imprimere) Vezi definitia »

CONSUMÁ¹ vb. I. tr. 1. A întrebuința, a folosi (bunuri sau mărfuri). ♦ A întrebuința pentru hrană; a mânca. 2. A isprăvi, a epuiza, a termina. [P.i. consúm. / < lat. consumere, cf. fr. consommer]. Vezi definitia »

MIMÁ vb. I. tr. A interpreta (un rol, o piesă) prin mimică. ♦ A imita gesturile, felul de a fi al cuiva. [< fr. mimer, it. mimare]. Vezi definitia »

STÓMA s.f. (Biol.; anat.) Orificiu, por sau deschidere mică pe suprafața unui organ. [< germ. Stoma, cf. gr. stoma]. Vezi definitia »