DISOLÚȚIE s.f. (Rar) Descompunere, destrămare; corupție, dezmăț. [Gen. -iei, var. disoluțiune, dizoluție s.f. / < fr. dissolution, cf. lat. dissolutio]. Vezi definitia »

DISTÉNSIE s.f. (Med.) Întindere sau umflare excesivă. ♦ Capacitate a unor organe vegetale sau structuri de a se alungi sub acțiunea unei forțe. [Pron. -si-e, gen. -iei. / < fr. distension, lat. distensio]. Vezi definitia »

vâlhovníe s.f. (înv.) magie. Vezi definitia »

COCAINOMANÍE s. f. Obișnuință morbidă de a folosi cocaina ca stupefiant; viciul cocainomanului. [Pr.: -ca-i-] – Din fr. cocaïnomanie. Vezi definitia »

HIPOPROTEINEMÍE s. f. reducere a cantității de proteine din sânge. (< fr. hypoprotéinémie) Vezi definitia »