cuníță (cuníțe), s. f. – (Înv.) Dare plătită în trecut, în Moldova, pentru cirezile străine care veneau la păscut în țară. – Var. coniță. Rut. kunicja, rus. kunica „răscumpărare” (Cihac, II, 87; DAR). – Der. cunicer (var. conicer), s. m. (perceptor al acestei dări). Vezi definitia »

tarấncă, tărinci, s.f. (reg.) 1. fierul care leagă osia carului de perinoc. 2. schimbător de plug. Vezi definitia »

pe rudă și pe sămânță expr. tututor fără excepție. Vezi definitia »

caramfílă (caramfíle), s. f. – Garafă. – Var. carafilă. Bg. karamfilka, cf. mag. karafina. Vezi definitia »

ENDARTÉRĂ s.f. (Anat.) Tunica internă a arterelor. [< fr. endartère, cf. gr. endon – înăuntru, arteria – arteră]. Vezi definitia »