Definita cuvantului burcă
BÚRCĂ2, burci, s. f. (Reg.) Turtă din mălai care se coace pe vatră, în spuză. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu burcă
FOTOSINTÉZĂ s.f. (Fiz.) Sinteză a unei substanțe făcută prin acțiunea luminii. [< fr. photosynthèse, cf. gr. phos – lumină, synthesis – unire]. Vezi definitia »
pleámă (-éme), s. f. – 1. Pată, benghi. – 2. Rasă, castă. Sl. *plĕme (Bogrea, Dacor., III, 734), cf. pol. plama (Tiktin; Graur, BL, III, 43), bg. pleme „sămînță”. Vezi definitia »
ISPRĂVNICEÁSĂ, isprăvnicese, s. f. Soția ispravnicului. – Ispravnic + suf. -easă. Vezi definitia »
UMBÉLĂ, umbele, s. f. Inflorescență în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din același punct și se ridică la aceeași înălțime, ca pânza unei umbrele. – Din lat. umbella, fr. ombelle. Vezi definitia »
BĂRBIEREÁLĂ, bărbiereli, s. f. 1. Faptul de a (se) bărbieri. 2. Fig. Lăudăroșenie, minciună. [Pr.: -bi-e-] – Bărbieri + suf. -eală. Vezi definitia »