Definita cuvantului spătărel
SPĂTĂRÉL, spătărei, s. m. (Înv.) Boier cu rang mic în țările românești, care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate în timp de pace, precum și atribuții militare în timp de război. – Din spătar2 + suf. -el.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu spătărel
a veni lăstărel expr. (prst. – d. un tânăr neinițiat) a reuși primul act sexual. Vezi definitia »
ÁSTFEL adv. 1. În modul acesta, în acest fel; așa. ♦ În felul următor. Un glas de jale șoptind s-aude astfel prin vânt (ALECSANDRI). ♦ (Așa) încât; prin urmare; deci. Îl vede azi, îl vede mâni, Astfel dorința-i gata (EMINESCU). 2. Într-un mod asemănător (cu...). ♦ (Adjectival) Asemenea, atare. Mare nedumerire se mai făcuse... despre o astfel de batjocură (CREANGĂ). 3. În așa fel, în așa grad; atât. Vorbi astfel, încât robi toate inimile (ISPIRESCU). – Din [într-]ast + fel. Vezi definitia »
RÁȘEL s. n. mașină rectilinie de tricotat. (< germ. Raschel/maschine/) Vezi definitia »
MEDULOCÉL s. n. hernie a măduvei spinării. (< fr. médullocèle) Vezi definitia »
HEMATOCÉL s.n. Tumoare formată prin acumulare de sânge într-un țesut sau organ. [< fr. hématocèle, cf. gr. haima – sânge, kele – tumoare]. Vezi definitia »