streuná, pers. 3 sg. streuneáză, vb. I (reg.; despre cai) a fornăi. Vezi definitia »

DEZBINÁ, dezbín, vb. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A face să nu se mai înțeleagă, să se dușmănească, sau a nu se mai înțelege între ei, a se dușmăni; a (se) învrăjbi. 2. Refl. (Rar) A se desface, a se separa, a se rupe (de undeva). – Din lat. disglut[i]nare (refăcut după îmbina). Vezi definitia »

REAPROVIZIONÁ vb. I. tr., refl. A (se) aproviziona din nou. [P.i. -nez. / cf. fr. réapprovisionner]. Vezi definitia »

ÎNCLINÁ vb. I. tr., refl. A (se) apleca (în jos sau într-o parte); a (se) îndoi. ♦ refl. A se pleca în fața cuiva, a se ploconi. ♦ refl. (Fig.) A fi convins, a se convinge. ♦ (Fig.) intr. A fi dispus să... [p.i. înclín, 3,6 -nă, var. inclina vb. I. / < fr. incliner, cf. lat., it. inclinare]. Vezi definitia »

GANGRENÁ vb. I. v. cangrena. Vezi definitia »