Definita cuvantului răspundere
RĂSPÚNDERE, răspunderi, s. f. Faptul de a răspunde; obligația de a răspunde de îndeplinirea unei acțiuni, sarcini etc.; responsabilitate. ◊ Expr. A trage (sau a chema pe cineva) la răspundere = a obliga pe cineva să dea socoteală de faptele sale, a cere cuiva socoteală. A avea simț de răspundere sau simțul răspunderii = a fi conștient de însemnătatea sarcinilor asumate sau primite, a lucra cu râvnă și seriozitate pentru executarea lor. Pe răspunderea cuiva = pe garanția (morală sau materială a) cuiva. ♦ (Jur.) Consecință rezultată din neîndeplinirea unei obligații legale. – V. răspunde.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răspundere
ECHIPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) echipa și rezultatul ei; îmbrăcare; pregătire; înzestrare. [< echipa]. Vezi definitia »
CLONCĂNÍRE, cloncăniri, s. f. Acțiunea de a cloncăni; strigăt caracteristic scos de unele păsări, mai ales de cloști. – V. cloncăni. Vezi definitia »
ORNAMENTÁRE, ornamentări, s. f. Acțiunea de a ornamenta și rezultatul ei; împodobire, înfrumusețare. – V. ornamenta. Vezi definitia »
ÎNZDRĂVENÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni. Vezi definitia »
REFLECTÁRE s. f. acțiunea de a (se) reflecta. ◊ (arte) redare, oglindire transfigurată a realității. ◊ categorie a filosofiei care exprimă esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic. (< reflecta) Vezi definitia »