protestatór, protestatóri, s.m. (înv.) persoană care părăsește o anumită doctrină, o anumită religie și îmbrățișează alta. Vezi definitia »

ATOTȘTIUTÓR, -OÁRE, atotștiutori, -oare, adj. Care știe tot. – Din atot- + știutor (după fr. omniscient). Vezi definitia »

CAPTATÓR, captatoare, s. n. 1. Dispozitiv care servește la captare. ◊ Captator solar = instalație pentru captarea și transformarea energiei solare în energie termică sau electrică. 2. Dispozitiv montat pe vehicule cu tracțiune electrică pentru a realiza un contact alunecător cu firul aerian de contact. – Capta + suf. -tor. Vezi definitia »

SATURATÓR s. n. aparat pentru concentrarea unei soluții până la saturație. (< fr. satureur) Vezi definitia »

TRASÓR, (1, 2, 3) trasoare, s. n., (4) trasori, s. m. 1. S. n. Unealtă formată dintr-un ac de oțel cu mâner de lemn, folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafețelor de prelucrat; trasator (2). 2. S. n. Unealtă de oțel cu mâner de lemn, folosită în legătorii pentru trasarea liniilor pe marginea scoarțelor îmbrăcate în piele sau pe marginea pielii la cotoare și la colțurile trase în piele, precum și la călcarea falțului la legăturile în pânză. 3. S. n. Glonț, proiectil învelit într-un material fosforic, care se aprinde în clipa descărcării, descriind în aer o traiectorie luminoasă. 4. S. m. (Fiz.) Izotop radioactiv al unui element stabil, pe care îl însoțește peste tot, permițând recunoașterea și urmărirea acestuia într-un sistem. – Din fr. traceur. Vezi definitia »